Scrisoare către…cine?!

Ce te-ai face dacă astăzi ai primi un mesaj de la cineva care ţi-ar transmite că …am decedat?! Cum te vei simţi? Fericit? Uşurat? Pierdut? Ai plânge sau ai râde? Ai veni să mă conduci pe ultimul drum sau m-ai da uitării? Ai avea mustrări de conştiinţă?

Ce ai zice dacă înainte cu o zi ţi-aş spune că te-am aşteptat o viaţă întreagă şi că te-am iubit mai mult decât m-aş fi iubit eu vreodată? Ce-ai zice dacă ţi-aş spune că nu te-aş putea uita vreodată? Că nu te-aş putea pierde sau că n-aş putea să trăiesc fără tine? Ori ca nu te-aş ierta vreodată? Iar tu ai fost cel care a negat toate emoţiile, sentimentele, trăirile mele?

Ce-ai răspunde la toate întrebările astea?

Este brusc, nu-i aşa?

Să prezumam că eşti certat/a cu persoana iubită: gândeşte-te că mâine poate avea un accident de circulaţie sau că cineva la ucis, iar tu încă nu-i vorbeai şi erai supărat/a.

De ce am păstra supărarea când fericirea este lângă noi? Când iubirea ne aşteaptă cu braţe calde neîncetat? De ce am păstra ranchiunea în noi? Răzbunarea? Hai să fim noi, noi cei umani cu sufletele calde şi care tânjesc după un strop de iubire sinceră, ai putea face asta? Poţi contribui la a fi un om mai bun? Schimbarea poporului începe cu tine! (Parca aş cita vreun politician)

Mi-aş fi dorit să am curajul să spun ce am simţit, atunci când ar fi trebuit, dar acum e mult prea tardiv. Sper ca tu să faci ce eu nu am reuşit şi la timpul potrivit.

Mi-aş fi dorit să fi cerut iertare atunci când trebuia şi simţeam, dar nu am avut curajul necesar. Parcă mi-aş fi dorit să-ţi fi spus şi un “Te iubesc!” în fugă şi îmbrăţişându-te pentru a vedea câte sentimente nutresc pentru tine.

Cred totuşi, acum după ce am aruncat aceste gânduri într-un document, că ar fi trebuit şi să-ţi spun “Ia ieşi din viaţa mea şi lasă-mă să fiu fericită pentru că merit!”, iar poate eu eram fericită mai devreme, dar nu regret nici că a venit acum.

Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă ci totul se transformă! N-am pierdut nimic plecând anumite persoane din viaţa mea, poate doar timpul,  dar nici nu am câştigat ceva, poate doar câteva lecţii de viaţă, însă totul a contribuit la transformarea mea.

Eu zic aşa: Vă mulţumesc celor care aţi creat ce sunt acum, iar cei care sunt nemulţumiţi de ce am devenit, vă spun să contribuiţi şi voi şi să ieşiţi din viaţa mea!

Am fost dură cu multe persoane, dar am fost şi bună- la ce folos? Fiecare persoană din întreaga lume este capabilă de ea însăşi, fără a primi păreri din stânga şi în dreapta cu ce ar trebui să facă în situaţia X sau Y, fără a fi complimentată sau criticată. Toţi supravieţuim lumii şi ororilor planetei.

Nu-mi pare rău de ce am trăit şi nici de ce voi trăi, dar ţie să-ţi pară!