Dialog intercultural Romania- Norvegia

Promovarea și revitalizarea patrimoniului cultural, premisă a cunoașterii și bunei înțelegeri

Cultura reprezintă expresia identității individuale și comunitare, a stilului de viață al acestora, incluzând valori esențiale și drepturi fundamentale. Ea crează cadrul pentru coeziunea socială, pentru înțelegere, pentru respectarea diversității și pentru pace, fiind un element cheie al conviețuirii împreună. În același timp, în Europa zilelor noastre, conservarea identității culturale reprezintă o provocare.

 Pornind de la aceste idei, Asociația Reflector din Cluj-Napoca și Asociația Concordia Oslo au dezvoltat un parteneriat menit să contribuie la facilitarea dialogului intercultural, la promovarea valorilor culturale române și norvegiene, precum și a etniilor care conviețuiesc în cele două țări.

Cele două organizații au pus la cale un dialog artistic cu „replici” inspirate din folclor, a cărui concretizare a avut loc în urmă cu câteva zile, la Oslo. Artiști norvegieni și români s-au reunit într-un spectacol inedit, menit să pună în valoare diversitatea etnoculturală europeană și să transmită generațiilor actuale, valori culturale autentice, prin forme de expresie artistică ce transcend barierele lingvistice. Programul a inclus piese muzicale, secvențe de dans, elemente de port, reprezentative pentru cinci culturi - norvegiană, românească, maghiară, evreiască și rroma, cu accent pe primele două.

Legat de muzica populară norvegiană se cuvine să precizăm că acesta își are originile în perioada vikingilor, dar numai în anii 1800 a început culegerea ei sistematică. Cele mai cunoscute forme vocale în vechime au fost simple, ceva între strigături și cântece: “kauking, huving, gukko, laling” folosite pentru comunicarea pe distanţe lungi sau pentru a chema animalele. De asemenea, strămoșii norvegienilor contemporani utilizau instrumente simple ca bucium, tilincä și un fel de trompetă din corn de berbec - un instrument specific ciobanilor. Aceste sunete s-au dezvoltat ulterior în compoziții ceva mai elaborate, constituind muzica instrumentală tradițională norvegiană, având ca și caracteristică esențială faptul că era cântată de singur solist.

In acelasi timp, trebuie să menționăm și apariția “hardingfele” - o vioară specială din folclorul Norvegiei. În anii 1800 s-au format pentru prima dată formații instrumentale mici, cu vioară, bass și clarinet, mai apoi, și acordeon. De aici, muzica norvegiană s-a dezvoltat pe mai multe planuri. “Storgardsmusikk” a fost un curent bazat pe muzica clasică, compozitorii realizând piese de inspirație folclorică pentru ansambluri mici (5-10 instrumentiști) care susțineau evenimente muzicale organizate de persoanele înstărite și destinate “clasei de sus”. În paralel, s-au constituit tarafuri - acordeon mic, clarinet și bas - care cântau pentru “oamenii de rând” (gammeldans).

În cadrul călătoriei artistice pe care Asociațiile Reflector și Concordia au realizat-o la Oslo au fost prezentate următoarele melodii norvegiene: valsul “Trønderbrura” (Mireasa din zona Trondheim), “Om kvelden” (Seara) - un cântec vechi de peste 200 de ani, cules din folclorul anonim de de E. Grieg și colegii lui; “Fjelltrall” - o polcă compusă de Egil Storbekken, un maestru al intrumentelor de suflat (bucium, tilincă, fluiere diverse) și promotor al culturii populare, pe care a  îmbogățit-o cu compozitii proprii, în stil tradițional, similar lui Ion Lăceanu sau Dumitru Zamfira; “Vårsøg” (Dor de primavară) – o melodie de inspirație folclorică foarte iubită în Norvegia.

Publicul a călătorit și prin diverse zone etnofolclorice ale României, din Ardeal până-n Dobrogea, din Maramureș până-n Muntenia și Oltenia, prin intermediul unor melodii precum: „Cine-a pus cârciuma-n drum”, “Sanie cu zurgălăi”, “Mociriţă cu trifoi”, “Bun îi vinul ghirghiuliu”, “Aseară ţi-am luat basma”, “Maramureş plai cu flori” sau “Ciocârlia”. În plus, frumusețea costumului popular de pe Valea Sălăuței, din ținutul Năsăudului, leagănul lui Coșbuc și a lui Rebreanu sau a „Învârtitei” de pe Someș, i-au fascinat. 

Totodata, programul a inclus melodii populare maghiare (czardas),  “Hava nagila” sau “If I were a rich man” din cultura evreiască sau piesa țigănească “Dicta mamo chibori”, însoțite de secvențe de dans specifice acestora.

Protagniștii spectalocului au fost:

Roar Elgenberg, Norvegia – Nai – consacrat artist norvegian de talie internatională, cu o discografie care cuprinde 16 albume proprii, un mare iubitor al muzicii tradiționale româneşti pe care a adus-o, într-o interpretare proprie, în fața publicului din întreaga lume. A fost medaliat de statul român cu “Meritul Cultural în gradul de Cavaler", în anul 2007, pentru promovarea culturii românești. 

Cezar Zavate – Chitară - profesor la Oslo Music School, muzician de excepţie, colaborator al mai multor trupe norvegiene de succes. În România a cântat, colaborat şi înregistrat cu artiști precum: Ştefan Bănica jr, Paula Seling, Luminiţa Anghel, Marcel Pavel și Virgil Popescu.

Arpad Buta - claviaturi/saxofon/clarinet - muzician polivalent, profesor la Odda Music School, compozitor, producator muzical.  A cantat cu artisti norvegieni consacrati, precum: Stian Carstensen, Groove Orchestra, Frode Gryten, Erlend Sletevoll, Synergy si Jitney.

Gabriel Ghita – Claviaturi – component și colaborator al unor trupe muzicale și artiști renumiți din România precum: Compact C, Emeric Set, Mihaela Runceanu, Alexandru Jula etc.

Sorin Zamfir – Percuţie – component și colaborator al unor trupe muzicale și artiști renumiți din România cum ar fi: Semnal M, Emeric Set, Cătălin Condrache & Sabah, Sunet Transilvan etc.

Diana Roşca – Actriță/ vocal – colaborări permanente/ individuale cu Teatrul Național Cluj, Teatrul Național Timisoara, Teatrul "Aureliu Manea" Turda, Teatrul de Arta Deva; a dezvoltat numeroase proiecte independente în domeniul cultural (teatru, muzică, film), proiecte aduse în fata publicului din România, Europa și SUA.

Evenimentul a făcut parte din proiectul “I³ – Interethnic x Intercultural x Inter-arts”, finanțat prin Granturile SEE în cadrul Programului PA16/RO12 - Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural, Fondul pentru relații bilaterale, Măsura B: Crearea/menținerea unor relații de cooperare și schimb de experiență.

Articol realizat de Elena Barbos

Articol modificat de Nita C. Roxana Marina- Impresar artistic Teatrul Tony Bulandra.